Infrastructura
Cele mai apropiate oraşe de comuna sunt: 33 km de Sibiu şi 18 km de Agnita;Faţă de Nocrih
• satul Fofeldea se află situat pe DC 44 la distanţă de 9 km, prezentând 4 km de strâzi din care 1 km asfaltat şi 3 km drum pietruit, trotuarele pe o porţiune de 2 km sunt dalate, iar rigolele pluviale sunt înierbate.
• satul Ghijasa de Jos se află la o distanţă de 8 km, drumurile sunt pe o diatanţă de 2 km sub formă pietruită, trotuarele sunt pe o distanţă de 1 km dalate, iar rigolele pluviale sunt înierbate.
• satul Tichindeal la o distanţă de 7 km, pe DC 40, şi prezintă 5 km de drumuri pietruite, trotuare dalate pe o lungime de 1 km , iar rigolele pluviale sunt înierbate.
• satul Hosman la o distanţă de 8 km, pe DC 45
Pe lânga drumul judeţean care străbate teritoriul comunei, pe aceeaşi direcţie trece şi calea ferată îngustă Sibiu- Agnita in prezent dezafectată. Există legături din Roşia cu oraşele Sibiu, Agnita şi Sighişoara prin transport în comun - autobuz cu 5 plecari pe zi.
INFRASTRUCTURA TEHNICO-EDILITARĂ
Alimentarea cu apă
În mediul rural, nivelul de înzestrare a locuitorilor cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă din reţeaua publică este destul de scăzut, în medie doar 17 locuitori din 100 beneficiind de reţea de distribuţie a apei din reţea publică.Din totalul de 53 de comune doar 23 dispun de o asemenea reţea.
Localitatea Roşia dispune actual de un sistem propriu de alimentare cu apă brută, semicentralizat, din 5 surse subterane. Cele cinci fronturi de captare a apei din subteran sunt situate în intravilanul comunei. Patru surse au o vechime de peste 50 de ani, una este de dată mai recentă, anul 2003, fiind constituită din 2 puţuri de adâncime.
Cele cinci fronturi de captare se prezintă astfel:
♦ Captarea nr.1 situată în zona denumită „După vii" este constituită din 8 puţuri colectoare, cu înălţimea de aproximativ 2,5 m, realizate cu tuburi de azbociment cu diametrul de 800 mm, 5 drenuri din tuburi Premo, cu fante de 1÷2 mm distribuite pe circumferinţa tuburilor şi piatră de râu. Drenurile au o lungime de L=400 m şi Ф = 30,5 mm. Apa din această captare este stocată în două compartimente colectoare prevăzute cu guri de vizitare, construite din beton armat, cu V1= 18 mc şi V2 = 14 mc. În jurul bazinului există zonă de protecţie sanitară. Distribuţia apei de la bazin la locuitori se realizează prin cădere, gravitaţional, prin reţeaua proprie constituită din conductă cu o lungime de 3 km şi Ф = 80 mm. Ţevile de distribuţie au diametre variabile: 3", 2", 1 ½" şi 1 ¾". Din această captare sunt alimentate cu apă 110 familii.
♦ Captarea nr.2 este situată pe Dealul Alţânei şi este constituită din 2 puţuri colectoare, cu înălţimi de aprox. 2 m, cu 3 şi respectiv 2 drenuri, construite pe acelaşi principiu prezentat anterior. Bazinul colector are un volum de V= 20 mc şi este prevăzut cu gură de vizitare. Reţeaua de distribuţie a apei are o lungime de L = 1400 m şi Dn=2". Conducta de aductiune de la rezervor la reteaua din sat transporta apa gravitational si este realizata prin conducta cu diametrul de 80 mm. Apa provenită din această captare alimentează 52 familii.
♦ Captarea nr. 3 este constituită dintr-un puţ forat cu h= 50 m, drenuri pe acelaşi
principiu prezentat mai sus şi bazin colector cu V= 15 mc, amplasată la „Cimitirul Evanghelic". Reţeaua de distribuţie are o lungime L= 500 m şi Ф = 1". Alimentarea locuitorilor se realizează gravitational, de la bazinul
colector, din conducta Dn = 80 mm. Din această captare se alimentează un nr. de 9 familii.
♦ Captarea nr. 4 este constituită dintr-un puţ cu h= 1,5 m cu tub de Ф = 800m. Bazinul colector are un volum de 25 mc, iar reţeaua de distribuţie constituită din conductă cu Ф = 1½" are o lungime de L= 300 m.
Distribuţia apei se realizează prin cădere. Din la această sursă sunt alimentate 8 familii.
♦ Captarea nr. 5 este constituită din 2 foraje cu h=70 m, echipate cu pompe submersile fiecare, cu tuburi PVC (2 buc.) cu Ф = 140 mm, prevăzute cu sistem decantor. Prin pompare apa este dirijată prin conducta PVC cu Ф = 3" şi L = 700 m, în rezervorul colector bicompartimentat situat în zona „După vii". Prin cădere, de la bazinul colector, apa este distribuită la consumatori prin reţeaua de distribuţie cu conductă PVC având Dn= 42 mm cu extindere spre intravilanul localităţii dinspre Sibiu, cu L= 300 m şi Ф = 42 mm. Amplasamentul celor două puţuri a fost stabilit în conformitate cu prevederile studiului hidrogeologic preliminar, întocmit de I.N.M.H. Bucureşti în teren. Proprietate publică înscrisă în C.F. 1514, nr. topo. 152/2/2 Roşia. Cele două puţuri au fost executate în conformitate cu proiectul realizat. În afară de aceste captări, pentru alimentarea cu apă potabilă a populaţiei, comuna mai dispune de un puţ forat cu h= 2 m, apa fiind utilizată la adăparea animalelor care pasc în zona „Târgului". Apa este distribuită la calitatea prelevării, primăria executând goliri şi dezinfecţii periodice, prin clorinare, ale bazinelor colectoare. De asemenea se realizează dezinfecţii periodice ale apei prin clorinare. La nivelul anului 2006, erau racordaţi la reţeaua de alimentare cu apă cca. 790 locuitori, din 1112 locuitori ai localităţii. Apa este furnizată în regim continuu: 24 h/zi, 365 zile pe an.
Canalizare
La nivelul judeţului Sibiu, în mediul rural, nivelul de înzestrare cu reţele de canalizare este foarte scăzut, fiind depuse eforturi de catre autoritatile locale pentru pregatirea proiectelor in vederea finanatarii prin fonduri europene in ce priveste executia de reţele de canalizare si a epurarii apelor uzate.
În Roşia apele uzate din gospodăriile cetăţenilor sunt evacuate în sol prin intermediul puţurilor absorbante iar cele meteorice la suprafaţa solului în rigole şi în apele de suprafaţă.
În restul satelor din comună, evacuarea apelor din gospodăriile populaţiei (provenite din activităţile casnice, creşterea animalelor şi activităţi de producţie, se face necontrolat, în pânza freatică sau direct în cursurile de apă ce strabat localitatatea, conducând la o creştere mare a concentraţiei substanţelor impurificatoare în emisari. Latrinele sau haznalele existente nu sunt o rezolvare a problemelor reziduurilor. Acestea fiind doar nişte gropi în pământ, de unde aceste deşeuri sub formă lichidă se infiltrează în sol-subsol şi freatic şi le contaminează/impurifică cu multiple substanţe organice. Latrinele ar trebui să aibă bazinele betonate şi să fie vidanjate periodic, iar vidanjul să fie transportat la staţia de epurare. Altă situaţie apare atunci când apele uzate sunt deversate de locuitori fie în decantoare improprii, rar în fose septice, de cele mai multe ori direct în rigole sau/şi şanţuri, de unde ajung în cursurile de apă. Apele pluviale, care se colectează rigolele stradale, deschise, sunt direcţionate, datorită pantei terenului, spre cursurile de apă. Această canalizare formată din rigole şi canale (şanţuri) se întreţine, în principal, de către administraţia publică locală şi cetăţenii localităţii.
Sistemul de alimentare cu energie şi gaze naturale
Localitatile comunei sunt racordate la reţeaua electrică a S.A. „Electrica Transilvania Sud". Astfel toate localităţile comunei dispun de reţea de alimentare şi distribuţie cu energie electrică. Materialul combustibil utilizat preponderent în regiune este masa lemnoasă şi gazul natural. Doar două localităţi, Hocrich şi Hosman, sunt consumatoare de gaze naturale pe care le folosesc pentru încălzire, preparare apă caldă, etc.
În fiecare din cele două localităţi există câte o distribuţie de gaze naturale formate din conducte stradale, branşamente, şi instalaţii de utilizare individuale. În celelalte localităţi se foloseşte lemnul ca şi combustibil fosil.Dacă sunt utilizate, aşa cum se întâmplă frecvent în microregiune, pentru alimentarea sobelor, microcentralelor termice şi instalaţiilor depăşite din punct de vedere tehnic, cu coeficient de emisie ridicat şi ineficiente, aceşti combustibili reprezintă o sursă de poluare. În spiritul unei dezvoltări regionale durabile, crearea de resurse regionale combinate cu viitoare circuite regionale trebuie să reprezinte o cotă parte ca şi surse de energie pentru sisteme adecvate, moderne reprezintă o componentă importantă a dezvoltării regionale.
Telecomunicaţii
Există centrală telefonică în satul Roşia şi în satul Hosman. Aceste localitaţi dispun şi de cabine telefonice. În celelalte localităţi ale comunei nu exista reţea de telefonie fixa. Prezenţa reţelelor de telefonie mobilă variază. Se poate spune că în general, gradul de acoperire în microregiune este bun. Dintre reţelele de telefonie mobilă au semnal in zonă Orange, Conex şi Vodafone.
O conectare directă la reţeaua de televiziune prin cablu există doar prin intermediul antenelor individuale.
